Pământul
neîmpăcat
brațe de arșiți
de ploi
porți în altare
îngenunchind lumini care plâng
care dor
poate mâine în zori
mai înalt
mai aprins
în lacrimile iernii
vreodată
de mă vei auzi
neîmpăcat
brațe de arșiți
de ploi
porți în altare
îngenunchind lumini care plâng
care dor
poate mâine în zori
mai înalt
mai aprins
în lacrimile iernii
vreodată
de mă vei auzi
să nu spui nimic
nimănui
doar să zâmbești ca unui copil
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu